Departe de ploaie , aproape de luna , in mijlocul focului , sub razele
gandului lupti sa-ti descoperi miscarea . Ti-e greu sa cobori in suflet
... esti prea antrenat pentru lume ... ti-e greu sa crezi in cuvinte ...
ti-e greu sa "vezi" cum toti si toate te-au tradat ... tot ce-ai crezut
, tot ce-ai pretins ca ai s-a prabusit in tandari ... vrei sa aspiri si
sa emani emotii pure . Incepi sa lupti cu logica , incepi sa-ti zgaltai
mintea , te bati cu sabloanele deprinse. Traiesti in contradictii ,
vrei sa gasesti definitii , n-ai explicatii la nimic ... te cufunzi in
panica zilelor nascute din cunoastere . Incepi sa crezi in tine ... iti
atingi vibratiile si captezi undele dezastrului mostenit . Vei reusi
oare sa-ti sortezi imaginile suprapuse ? te va-nsoti vreun suflet pe
cararile neglijate de uitare? Inocenta realitatii te va scuti oare de
drama oamenilor transfigurati in sclavi liberi ? Vei putea oare zbura
cand nici macar nu ti-ai descoperit aripile ? Universul te atrage
magnetic catre lucruri ... vrei sa-ntelegi de ce ... ce-ti indruma pasii
spre asta? Curand vei fi pregatit sa descoperi in tine fortele ce-ti
leaga constiinta ... vei reusi sa-ncepi sa te observi si sa-ti accepti
menirea...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu